De când Flemming ne-a atras Penicilina, noi, în Occident, părem să avem o poveste de dragoste cu antibioticele. Într-un fel, antibioticele au devenit parte a culturii noastre și se află în centrul semnificației a ceea ce înseamnă medicina "modernă". Cu toate acestea, istoria ne informează că, de obicei, atunci când învățăm să luăm cunoștințele ca fiind de la sine înțelese, "faptele" incontestabile pot fi adesea spulberate cu semne proaspete.
Bacteria
De exemplu, nu cu mulți ani în urmă, oamenii de știință credeau cu tărie că nicio bacterie nu poate trăi în mediul intens al stomacului uman. Cu toate acestea, acum știm altceva și numim acești germeni extremofili. Istoria este plină de exemple similare. Există cineva care să creadă cu adevărat că Pământul este plat? Ar putea fi același lucru valabil și pentru antibiotice. Vă rog să nu mă înțelegeți greșit, antibioticele sunt indiscutabil utile și necesare în multe situații.
Penicilinele au revoluționat tratamentul afecțiunilor precum pneumonia și, fără îndoială, antibioticele au salvat multe vieți. Cu toate acestea, este posibil ca acestea să nu fie leacul sau tonicul pe care mulți îl cred. Există o varietate de "leziuni" legate de administrarea antibioticelor. Ceea ce mulți oameni nu realizează este că, atunci când antibioticele își fac efectul, nu numai că elimină bacteriile exact acolo unde este nevoie de ele (cum ar fi în plămâni, la cineva care suferă de o infecție toracică), dar în timpul întregului organism.
Simbioza
Ființele umane au dezvoltat o relație simbiotică cu bacteriile de-a lungul multor milenii. Unele dintre bacteriile care ne colonizează intestinul sunt puțin utile, însă altele îndeplinesc o funcție destul de practică. Administrarea de antibiotice face tabula rasa și distruge toate bacteriile, cu excepția celor mai rezistente, lăsând ceea ce rămâne să colonizeze din nou intestinul. În general, această recolonizare este rapidă și destul de apropiată de nivelurile anterioare consumului de antibiotice.
Cu toate acestea, uneori se pot instala bacterii curabile, care pot provoca crampe stomacale și diaree persistentă care necesită o intervenție medicală suplimentară. Acest lucru are legătură cu unele dintre leziunile provocate de administrarea antibioticelor pe care le-am menționat anterior. Pe lângă aceasta, obsesia noastră pentru o viață curată și pentru eliminarea "microbilor" din casele noastre prin utilizarea lichidelor de curățare și a înălbitorului înseamnă că ne-am îndepărtat și mai mult de bacteriile simbiotice cu care am evoluat pentru a trăi împreună de-a lungul perioadei noastre de dezvoltare.
E bine de știut
Cercetările recente indică faptul că această viață curată și această purtare a antibioticelor ar putea avea unele consecințe neintenționate. De exemplu, știați că probioticele pot reduce în mod activ nivelurile de histamină, reducând astfel efectele alergiilor? Sau că probioticele joacă un rol activ în "programarea" sistemului imunitar? În plus, lipsa noastră de expunere la acești germeni ar putea avea consecințe asupra unor afecțiuni precum artrita reumatoidă (care, în esența sa, este o inflamație a articulațiilor mediată de sistemul imunitar), fibromialgia și astmul.
Mai mult decât atât, există acum o legătură neuroendocrină dovedită între sănătatea intestinului și bunăstarea mentală. S-a demonstrat că unele probiotice afectează modul în care organismul reacționează la hormonii de stres, reducând astfel nivelurile de stres și stres. În concluzie, consumul activ de germeni, spre deosebire de uciderea obsesivă a "germenilor", poate conferi anumite beneficii semnificative pentru sănătate.